Se aude lupul O.O

mergeam prin padure, era seara, era un aer racoros. Vai ce-mi mai placea sa ma plimb prin padure. M-am asezat turceste in mijlul potecii pe care mergeam si ma uitam imprejur.

Continua sa paseasca,simtind aerul rece lovindu-i obrajii inrositi.
In cele din urma se opri,sprijinindu-se de trunchiul unui copac si aruncand descurajata o privire scurta cerului intunecat.

Am vazut ca nu era nimeni prin preajma, asa ca m-am intins pe poteca si am privit cerul. Era instelat, asa cum imi placea mie...aerul rece adia usor ravasindu-mi parul.

Il zari de la cativa metri departare si ramase uimita sa descopere o alta prezenta in padure.Zambi totusi,linistita de gandul ca nu era singura.
Se aseza si ea la trunchiul copacului,strangandu-si genunchii la piept.

Imi era putin frica crezand ca unt singur in padure, dar ma calma linistea...se mai auzea sursurul unui rau sau ciripitul unei pasari , in rest liniste si bezna.

Isi propti usor capul de trunchiul copacului,privind cerul instelat si strangand in mana cateva fire de iarba.

Auzind un fosnet de iarba, m-am ridicat in sezut si am privit in stanga mea. Langa un copac, statea o fata, prima oara nu am recunoscut-o, dar apoi mi-am dat seama ca era Julia.

Isi sprijini barbia pe genunchi,inchizand putin ochii si privind intregul peisaj printre gene,cascand somnoroasa.

M-am ridicat de pe carare scuturandu-ma de praf si m-am indreptat spre ea.
-Hey...i-am spus zambind cald.

Tresari,pierzandu-si pentru cateva clipe echilibrul si cazand cu capul in iarba.
Il recunoscu insa imediat pe Ronnie si ii zambi,inca intinsa pe iarba.
-Hei,zise ea sprijinindu-se in incheieturile mainilor.

M-am asezat langa ea...
-Ce faci, singura in padure? am intrebat-o chicotind usor si prividn-o.

-Nimic special.Am avut treaba pana atrziu la scoala ... am lucrat la teza mea pentru doctorat ...
Explica Julia ridicandu-se din iarba si scuturandu-se putin.

-Aha...am inteles...am spus privind in sus cerul, uitandu-ma cu coada ochiului la ea.
-Aici vii de obicei dupa o zi stresanta?

-Aici sau la cafeneaua de langa scoala.Insa astazi cafeneaua mi s-a parut prea plina de elevi,asa ca am preferat sa imi petrec o parte din seara aici.Si tu ai avut o zi proasta ?Sau aveai chef numai de o plimbare ?

-Aici ma relaxez cam in fiecare zi, si aici imi vine inspiratia...i-am spus privind in jos, apoi atintindu-mi ochii asupra ei.

-Inspiratie ?Pentru ce ?Nu mi-ai zis ca ai fost la cursurile de arta ... sau ... te ocupi de literatura ?zambi Julia invitandu-se sa se aseze langa ea.

AM incepout sa rad.
-Nu, nu am fost la cursurile de arta, imi place sa desenez poentru mine si sa scriu pentru mine...am spus scotand limba copilareste.

Ii zambi si ea,inchizand ochii si bucurandu-se de seara.
-Nu am mai fost de mult timp in oras ... inca din perioada liceului.Insa ... in afara de noptile petrecute aici sau in cafenea ... nu cred ca mi-a lipsit ceva ...

-Ar trebui sa te scot intr-o zi la o cafea sau la o bere...i-am spus zambind larg. Ti-ar prinde bine...am exclamat ranjind.

-Crezi ?Nu prea-s obisnuita cu locurile prea aglomerate,ii zambi si Julia,amuzata de idee.Insa ... nu pot spune ca nu mi-ar face placere.

Am zambit amuzat.
-Nici mie nu-mi plac locurile aglomerate...dar cateodata trebuie sa faci si exceptii...am spus privind visator spre cer.

Il incuviinta,pe un ton usor visator si melancolic,privind in continuare cerul instelat.

-Si...cum de te-ai decis sa devii profesoara ? am intrebat p[e un on plictisit, niciodata nu mi-a placut profesia de profesor.

-Ti-am zis.Ambitie prosteasca.Prostie umana ... spuse Julia pe un ton dezamagit si trist.Am vrut sa merg la Politehnica ... Sau ... ar fi trebuit sa merg macar la medicina.

OOC: Motivul ... nu stiu ^^" (personajul e construit dupa profesoara mea de biologie,insa ... nu am intrebat-o niciodata de ce nu s-a dus la Politehnica).

OCC : )) sa o intrebi


-Aha, inteleg...oricum...iti sta bine pe post de profesoara...am spus chicotind. De fapt, unii din clasa credeau ca e o gluma, esti asa de tanara (: